Editura Cartea Românească la TAC

PERIOADA INTERBELICĂ


CARTEA ROMÂNEASCĂ ia naştere prin fuziunea unor case de editură şi tipografii cu tradiţie în spaţiul cultural românesc: Tipografia lui C.I.Rasidescu (urmaşă a vechii tipografii a lui C.A.Rosetti), Librăria&Editura “Ioaniţiu şi fiii” din 1858, “Librăria Şcoalelor” din 1891 şi Institutul “Minerva” din 1898.

Iniţiatorii editurii, rectorul Universităţii Bucureşti, Ion Athanasiu şi profesorul universitar Ion Simionescu, şi-au propus “crearea unui institut de editură cu scopul tipăririi unei biblioteci ieftine cu conţinut literar, dar mai ales ştiinţific pentru răspândirea culturii”.

Sub egida editurii, care îşi păstra cu demnitate deviza şi premisa: “Promovarea scrisului românesc”, au apărut, timp de peste un sfert de veac, zeci de volume semnate de cei mai prestigioşi autori ai literaturii dintre cele două războaie.



PERIOADA SOVIETICĂ

În anul 1948 se înregistrează actul de deces al acesteia, alături de nenumărate publicaţii literare, declarate “fasciste şi antisovietice”.


PERIOADA 1970-1980 MARIN PREDA

În urma amplei reforme editoriale din 1969, în anul 1970 se reînfiinţează editura CARTEA ROMÂNEASCĂ, ca editură a Uniunii Scriitorilor din România, sub conducerea şi patronajul literar al marelui scriitor Marin Preda, care i-a rămas director până la prematura sa încetare din viaţă din 1980.

Colectivul redacţional al editurii reînfiinţate a beneficiat de personalităţi ale culturii ca: Alexandru Paleologu, Dumitru Ţepeneag, Mircea Ciobanu, Florin Mugur, Sorin Mărculescu, Gabriela Adameşteanu.

PERIOADA 1980-2005

În anii ’80 s-a produs un fenomen surprinzător la editură: scriitori ca Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu şi Gheorghe Iova au fost la un moment dat contracandidaţi pentru funcţia de muncitor necalificat (încărcător-descărcător) -, nici unul n-a obţinut postul -, poetul Florin Iaru era gestionar la Depozitul de carte, iar regretatul prozator Mircea Nedelciu era librar la Librăria editurii.
După dispariţia lui Marin Preda, a urmat la conducerea editurii romancierul George Bălăiţă şi Magdalena Popescu-Bedrosian. Din anul 1996 şi până în anul 2005 directorul editurii a fost criticul literar Dan Cristea.
Aflată pe panta vertiginoasă a falimentului – implicit a dispariţiei din peisajul editorial românesc -, singura şansă de supravieţuire a fost preluarea editurii de către o altă editură



PERIOADA 2005-PREZENT- POLIROM

La 1 iunie 2005, editura CARTEA ROMÂNEASCĂ a început să beneficieze de sprijinul logistic, managerial şi financiar al Editurii Polirom. Totodată politica ei editorială este asigurată de către un Consiliu Director format din Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieş şi Silviu Lupescu. Editura are două direcţii de dezvoltare: publicarea scriitorilor români consacraţi şi promovarea tinerilor autori.

(Fragmente din prezentarea Mădălinei Ghiu)

site editură aici